Pentru unele persoane, jocurile de noroc devin o problemă de sănătate. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) include „tulburarea de joc de noroc” (în engleză, gambling disorder) în Clasificarea internațională a maladiilor, revizia a 11-a (ICD-11), la codul 6C50. Potrivit OMS, tulburarea este descrisă alături de tulburările legate de consumul de substanțe atât în ICD-11, cât și în manualul de diagnostic al psihiatrilor americani (DSM-5). În limbajul obișnuit i se mai spune dependență de jocuri de noroc, joc problematic sau joc compulsiv.
Articolul rezumă semnele descrise de instituții de sănătate publică și de societăți medicale. El nu este un instrument de diagnostic: doar un medic sau un alt profesionist în sănătate mintală poate pune un diagnostic. Recunoașterea unora dintre semne nu înseamnă automat o tulburare, dar este un motiv întemeiat pentru o discuție cu un specialist.
Cum descrie OMS tulburarea
În ICD-11, tulburarea de joc de noroc este un tipar de comportament de joc persistent sau recurent, online sau offline, care se manifestă prin trei trăsături:
- Controlul afectat asupra jocului. Persoana nu mai stăpânește momentul în care începe, cât de des joacă, cu ce intensitate, cât timp, când se oprește sau în ce context.
- Prioritatea tot mai mare acordată jocului. Jocul trece înaintea altor interese și a activităților de zi cu zi.
- Continuarea sau creșterea jocului în ciuda consecințelor negative.
Tiparul poate fi continuu sau episodic și recurent. El produce o suferință semnificativă sau afectează serios viața personală, familială, socială, școlară ori profesională. De regulă, aceste trăsături sunt prezente cel puțin 12 luni înainte ca diagnosticul să fie pus, dar perioada poate fi mai scurtă dacă toate cerințele sunt îndeplinite și simptomele sunt severe.
OMS subliniază că prejudiciile legate de jocurile de noroc apar și mult sub pragul unui diagnostic, de exemplu atunci când banii sunt deturnați de la cheltuielile esențiale ale gospodăriei.
Semne pe care le poate observa persoana care joacă
Serviciul național de sănătate al Regatului Unit (NHS) și serviciul public australian de informare medicală healthdirect descriu semne precum:
- mizele depășesc suma pe care persoana își permite să o piardă;
- sunt necesare sume tot mai mari pentru a obține aceeași senzație;
- persoana încearcă să recupereze banii pierduți jucând din nou („urmărirea pierderilor”);
- împrumută bani sau vinde lucruri ca să aibă bani de joc;
- cheltuiește pe joc mai mult timp și mai mulți bani decât și-a propus;
- se gândește des la joc și devine iritată sau neliniștită când încearcă să se oprească;
- folosește jocul ca să facă față stresului sau stărilor proaste;
- minte ca să ascundă cât joacă;
- lipsește de la evenimente importante (întâlniri de familie, serviciu, programări) din cauza jocului;
- jocul i-a adus probleme de sănătate, inclusiv stres sau anxietate, ori probleme financiare gospodăriei;
- alte persoane i-au criticat obiceiul de a juca sau i-au spus că are o problemă;
- se simte vinovată pentru felul în care joacă sau pentru ce se întâmplă atunci când joacă.
Semne pe care le pot observa cei apropiați
Persoanele cu această problemă încearcă uneori să-și ascundă comportamentul. Potrivit healthdirect, familia sau prietenii pot observa:
- semne financiare: împrumuturi dese, mai multe credite în același timp, facturi neplătite, lipsa alimentelor sau a lucrurilor de bază din casă, bani ori obiecte de valoare dispărute;
- semne de comportament și de stare: conflicte, absențe de la evenimente importante, rezultate mai slabe la serviciu sau la școală, mai multe zile de concediu medical, retragere față de familie ori colegi, schimbări de dispoziție sau de personalitate, consum crescut de alcool sau de droguri.
Convingeri care însoțesc adesea problema
Colegiul Regal al Psihiatrilor din Regatul Unit arată că persoanele cu tulburare de joc de noroc gândesc adesea diferit despre joc. Ele pot crede că au mai multe șanse de câștig decât alții, că într-un joc cu numere aleatorii, cum este ruleta, unele numere ies mai des, că două câștiguri la rând înseamnă o „serie norocoasă”, că anumite ritualuri aduc noroc sau că pierderile pot fi recuperate jucând mai mult. Articolele despre eroarea jucătorului și despre avantajul casei explică de ce aceste convingeri nu se sprijină pe matematica jocurilor.
Consecințele
Sursele medicale descriu consecințe financiare (datorii, împrumuturi, bunuri vândute sau amanetate), familiale (certuri, destrămarea relațiilor), asupra sănătății (anxietate, depresie, tulburări de somn și de apetit, gânduri de sinucidere) și asupra școlii sau muncii. OMS arată că jocurile de noroc pot duce la o incidență mai mare a bolilor psihice și a sinuciderilor. Efectele nu îi ating doar pe cei care joacă, ci și pe cei din jurul lor.
Oricine poate dezvolta această tulburare. Potrivit OMS, evenimentele importante din viață (o despărțire, pensionarea, o accidentare, moartea cuiva drag) și dificultățile sociale, precum sărăcia, pot crește riscul.
Ajutorul există
Tulburarea de joc de noroc este recunoscută ca afecțiune de sănătate și se poate trata. Potrivit OMS, cele mai eficiente terapii sunt, în prezent, terapia cognitiv-comportamentală de durată și interviul motivațional. Rușinea și teama de stigmatizare îi împiedică adesea pe oameni să ceară ajutor.
Cine se recunoaște în semnele de mai sus sau este îngrijorat pentru altcineva poate discuta cu medicul de familie ori cu un specialist în sănătate mintală. Articolul Unde găsești ajutor descrie pașii generali, iar articolul despre autoexcludere arată cum își poate întrerupe o persoană accesul la jocurile de noroc din România. Când există gânduri de sinucidere sau un pericol imediat, serviciile de urgență trebuie contactate fără întârziere.
Surse
- Organizația Mondială a Sănătății, Clasificarea internațională a maladiilor, revizia a 11-a (ICD-11 pentru statistici de mortalitate și morbiditate), codul 6C50 „Gambling disorder”.
- Organizația Mondială a Sănătății, „Gambling”, fișă informativă, 2 decembrie 2024.
- NHS (Serviciul național de sănătate al Regatului Unit), „Help for problems with gambling”, pagină revizuită la 8 decembrie 2023.
- Royal College of Psychiatrists, „Gambling disorder”, noiembrie 2025.
- healthdirect Australia, „Gambling addiction”, pagină revizuită în octombrie 2024.